Crimele Revoluției – Grigore Cartianu
În această lună am achiziționat și lecturat cartea ”Crimele revoluției – sângeroasa diversiune a KGB-iștilor din FSN” scrisă de Grigore Cartianu. Ea face parte din seria de 3 volume dedicate evenimentelor din 1989, din România, însă deocamdată așa am ales să abordez subiectul. Cartea are și autograful autorului cu un îndemn adresat, la solicitarea mea, către fiica mea care are acum 6 ani. Pe autor l-am întâlnit pe 03.11.2016 în cadrul unui eveniment de popularizare a operelor sale unde a venit împreună cu Laurențiu Ciocăzanu.
În ceea ce-i privește pe cei doi autori, am fost încântat să-i cunosc și sigur nu aș lipsi la următoarele lor vizite. Sunt oameni pe care eu i-am perceput verticali. La eveniment erau oferite spre cumpărare cărți scrise de cei doi autori împreună sau individual. Normal că nu am avut bani să cumpăr câte un exemplar din fiecare și am ales doar ”Crimele Revoluției- sângeroasa diversiune a KGB-iștilor din FSN ”. Domnul Cartianu pesemne a înțeles motivul pentru care nu am cumpărat toate cele trei volume în care tratează evenimentele din Decembrie 1989 și mi-a spus că am ales bine: ” Este cea mai amplă în informații pentru un om care vrea să-și facă o imagine alegând doar una dintre cărți!”
Și a avut dreptate…..
”Crimele revoluției” este o carte document realizată în urma unei cercetări minuțioase și bazată pe documente, stenograme, mărturii oficiale. Grigore Cartianu s-a înhămat la munca, deloc ușoară, de a așeza cronologic evenimentele și de a lega între ele manipulările la care a fost supusă populația României în acele vremuri de bulversare. Am aflat cine și cum a preluat puterea, am văzut cariera fulminantă a factorilor decizionali din acele zile, am primit explicații pentru toate legăturile dintre diferite personaje. Nu am ajuns să-l plâng pe Ceaușescu pentru soarta crudă de care a avut parte, dar sigur îi urăsc pe profitorii Revoluției- lovitură de stat. Cât timp citeam auzeam în minte emisiunile TV din acele zile urmărite împreună cu mama. Tata venise doar în fața blocului strigase la mama să-i arunce șuba și cu arma semi automata AKM47 cu care venise a plecat ”să apere țara” alături de alți manipulați mediatic. A lipsit câteva zile de acasă….. avea o misiune importantă: blocarea drumului de acces în comună să nu vină teroriștii să decimeze importanta comunitate a comunei Gugești, județul Vrancea – ați auzit de ea , nu-i așa ? ……..
Tot tata e cel care se lăuda la o petrecere în familie, când cineva a spus o glumă pe seama lui Ceaușescu, că poate să producă arestarea șugubățului- asta chiar nu pot uita și ar fi bine să conștientizeze toți cei care deplâng vremurile de dinainte de 1989, dar li se pare normal să facă bancuri, glume, ironii pe seama persoanelor din conducerea țării. Îmi aduc aminte și dezbaterile pentru alegerile prezidențiale prin care tata a fost cucerit de Iliescu pentru că vorbea mult și fără să citească de pe foi, cine să mai asculte/ analizeze și esența celor spuse? Noroc că avem Youtube și putem revedea dezbaterile. Câmpeanu era bătrân și ” trăit bine în occident , nu știa ce nevoi avem”, iar Rațiu avea un mare păcat neînțeles de omul de rând- ”poartă papion” ! Apăruse și Convenția Democratica a cărei președinte era Corneliu Coposu. Coposu nu era bun de ”nimic” că aspectul fizic nu-l recomanda: ”zici că-i mort”- de unde să știe tata că 17 ani în închisorile comuniste nu-s ușori și că urma soarta bieților înaintași idealiști ? Bietul de el, nici măcar nu candidase …..
Revenind la carte trebuie să vă readuc aminte că numărul victimelor de până la eliberarea de Ceaușescu – 22.decembrie 12.09 – zborul cu elicopterul este foarte mic raportat la morții care au rezultat urmare a necesității impunerii imaginii de luptă cu forțele oculte și fidele regimului ceaușist. Cum altfel mai străluceau în fața oamenilor manipulați salvatorii revoluției? Cum să-și justifice rapiditatea cotropirii puterii ?
Vă recomand cartea pentru că face parte din istoria recentă a României, istorie pe care nici noi cei care am trăit-o nu am deslușit-o și nu am înțeles-o!
Pe final am ales un citat din carte, un citat care spune multe :
”Pe 22 decembrie 1989, între zidurile unui palat înconjurat de sute de mii de oameni care strigau ”Fără comuniști!”, jocurile le făceau comuniștii. Stalinistul Brucan îi trântea ușa-n nas anticomunistului Coposu, sub privirile încântate ale vechilor comuniști Alexandru Bîrlădeanu și Ion Iliescu” !
Nu mă pot limita la un citat și cred că este necesar să public și declarația lui Ion Caramitru, cel care a avut un important rol în acele zile și care și-a primit partea după instaurarea ”noii puteri”. Nu cred că e revoltă sau trădare față de cei ce l-au hrănit, e doar o conștientizare a greșelilor trecutului:
”Noi eram romantici, nu aveam nicio legătură cu cei de la putere. În decurs de un an era mai mult decât evident că o facțiune a înlăturat o altă facțiune; probabil, în conact direct cu Moscova, unde Gorbaciov își dăduse seama că sistemul lui Ceaușescu se va prăbuși. Instituțiile care au condus țara au rămas aceleași , dar cu alte nume. În mod tragic, mai mulți oameni au murit după înlăturarea lui Ceaușescu decât înainte. Dacă aș fi Iliescu și aș crede în Dumnezeu, mi-ar fi frică de Judecata Lui în legătură cu cei uciși”!
Astăzi a apărut vestea morții liderului comunist din Cuba – Fidel castro și românii se tot vaită că Iliescu nu-și ia rămas bun ! Să nu-și ia, că are de dat socoteală, să nu-și ia că nu-l vreau mort ! Ca mine gândesc cu siguranță și victimele Revoluției de la 1989 și participanții! Mă refer la adevărații revoluționari !
P.S. Pentru persoane care mă pot contacta personal sunt dispus să împrumut cartea spre lecturare !
Mi-ar placea sa citesc si eu respectiva carte.
V- o împrumut cu mare drag, d.le Ulise!