Am fost fermier pentru Danone! ( partea a doua )
Pentru că articolul anterior ne-a adus în grajdul unde se găsesc vacile mulgătoare, o să vă spun că acesta este printre cele mai moderne din ţară beneficiind de muzică ambientală, ventilatoare, un plug automat care se mişcă mereu şi asigură colectarea materiilor fecale păstrând grajdul curat dar şi aparate speciale pentru masaj- scărpinare şi duşare a vacilor în vederea răcoririi lor atunci când este prea cald , lucru care m-a lăsat interzis! Fotografiile sunt elocvente :D!
Fiecare văcuţă are la gât două piese prinse respectiv Transponderul de producţie ( voi aminti la faza mulsului de el) şi emiţator GPS de mişcare ! Acest emiţător este lucrul care chiar m-a uimit, iar rolul lui este de a ajuta la monitorizarea fiecărei văcuţe. Funcţionează destul de simplu : la mijlocul grajdului , la acoperiş este prinsă o antenă ( receptor ) care stabileşte cu precizie unde se află orice vacă ( după numărul alocat acesteia) , dacă s-a plimbat prin grajd şi cât s-a plimbat ( câţi km a parcusr prin grajd. Pe baza unei statistici rezutate din directa supraveghere a vacilor s-a stabilit o marja km de deplasare pe zi pentru o vacă sănătoasă , iar când se constată că una dintre vaci depăşeşte acea marjă sau nu o atinge personalul se alarmează deoarece este un prim semn că se întâmplă ceva nefiresc cu acea vacă ! Dacă se mişcă prea mult înseamnă că e agitată,o deranjează ceva adesea mişcarea multă trădează faptul că vaca se află în perioada de împerechere. Dacă vaca se mişcă mai puţin şi nu atinge marja stabilită este un semn clar că i se întâmplă ceva , că nu are chef şi poate fi bolnavă ! În ambele cazuri medicul veterinar după consultaţie va stabili motivul care a produs acea schimbare de comportament şi va dispune măsurile necesare pentru normalizarea activităţii. În cazul în care se impune tratament medicamentos , vaca este scoasă din producţie şi izolată pentru a-şi primi tratamentul iar laptele ei nu va fi amestecat cu cel al vacilor sănătoase şi nu va merge la Danone ci va fi consumat în cadrul fermei de porci! Această supraveghere GPS este o măsură foarte eficientă şi chiar de a veni în sprijinul animalelor promt cu medicaţie atunci când e nevoie prevenind instalarea unei boli precum şi îmbolnăviri mai serioase fiind un criteriu clar de corectitudine faţă de clientul Danone !
Pentru a se asigura o bună lactaţie vacile sunt hrănite cu mâncare de cea mai bună calitate având în compoziţie cereale produse chiar direct de către fermă pe cele aproximativ 100o de ha teren agricol! Hrana principală este un amestec de lucernă, cereale , borhod de bere în procentaje clar stabilite şi respectate şi este livrată vacilor mecanizat pentru a se asigura rapiditatea hrănirii precum şi condiţii egale de primire a hranei şi timp egal de producere a laptelui pentru fiecare vacă. În locuri cunoscute tuturor vacilor se află adăpătoarele cu apă proaspătă şi recipientele cu sare unde se îndreaptă pe ritmuri de muzică clasică ( sau de radio 😀 ori ascultând ştirile :D) ori de câte ori au nevoie!
Plugul mecanizat adună gunoiul de grajd, asigurând o curăţenie exemplară, colectându-l într-un bazin mare de unde este stros de către un utilaj special separându-se bunoiul gros de cel umed fiecare fiind depozitat în locuri speciale de unde va fi folosit pentru fertilizarea terenurilor agricole. Datorită acidităţii deşeul lichid va fi diluat în procentaj de 1l la 4 l cu apă!
continuăm cu operaţiunea de muls …. va urma !
hai cu operatiunea 🙂
Oricât de mult ar încerca Danone să argumenteze, iaurtul ăla nu-i iaurt. Cel făcut de bunica nu stătea atât de țapăn nici cu slujbe.
Păcat că românii au uitat de episodul contaminării cu dioxină, Danone a avut noroc că suntem un popor care uită repede.
S-a infiinţat in 1908, primul învăţător fiind Nicolaie Cristea . Până la înfiinţarea şcolii în sat copiii care doreau mergeau la şcoală la Bârsăneşti, unde era infiinţată din 1864. Erau câţiva săteni , prin anii ’50 care făcuseră şcoala la Bârsăneşti. Învăţători care au fost la şcoala din satul nostru: Nicolaie Cristea, Ion Gavriliu, Ghiţă Apreutesei, Ghiţă Gavriliu, Ştefan Macedon, Didina Macedon, Ion Mazilu, Mihai Antoniu, Ion Crăciunescu. La început se făceau numai patru clase, între cele două războaie şapte clase, între 1948 –1959 patru clase, între 1959 până in prezent şapte (şi in prezent opt clase). Au funcţionat ca profesori de gimnaziu: Ion Dinescu, Gheorghe Ciubotaru, Ion Sfậrlea, Nicolaie Nouraş, Ion Ichim (în anii ’60). Prin legea educaţiei din 1864, patru clase erau obligatorii, însă sătenii nu ţineau cont de ea, refuzând să-şi trimită copiii la şcoala din Bârsăneşti, mai ales şi pentru faptul că aceştia le erau de un real folos părinţilor mai ales la păzitul oilor şi vacilor.Cei care erau ştiutori de carte şi aveau avere, fiind şi plătitori de un impozit de 4 galbeni, având vârsta de 25 de ani, aveau dreptul să fie alegători direcţi (votul era censitar până in 1919), Situaţia s-a schimbat în bine după ce s-a înfiinţat şcoală în sat, când aproape toţi copiii o frecventau.